Mituri privind traducerile

Haideţi să mai spulberăm din „miturile” ce ne vizează pe noi, traducătorii. Şi sper că veţi zâmbi!

• Oricât de mult am încercat să le explic clienţilor mei că, în absenţa unui fişier-sursă editabil, traducerea nu va arăta la fel ca originalul, încă mă simt neînţeleasă.
• Sunt site-uri de freelancing şi bloguri care vor să te convingă ce uşor este să îţi găseşti clienţi online. Este foarte greu! D’apăi, dacă ar fi atât de uşor, cei cu site-urile şi blogurile din domeniu nu ar mai avea timp de scris articole, ar fi îngropaţi în muncă.
• Avem zile când ne vine să plecăm cu caprele pe dealuri numai să nu mai interacţionăm cu clientul nostru dificil şi să îi rezolvăm cerinţele absurde. Până la urmă, noi ne creăm realitatea, aşa că zugrăviţi-o frumos!
• Termenul de predare este, de cele mai multe ori, nerealist. Traducătorul nu este roboţel, ci un om, ca tine. Nu poţi avea pretenţia să traducă un text într-o perioadă (chiar de şi timpu-i o iluzie) în care tu nu poţi tasta acelaşi text în propria-ţi limbă.
• Mai demult umbla o glumă care mi-a plăcut mult, că traducătorul este persoana care-i plătită per hour, per word, or perhaps [pe oră, pe cuvânt sau... să zicem, pe apucate]. J